Sursa: http://www.telegraph.co.uk/earth/wildlife/5373379/Animals-can-tell-right-from-wrong.html
Animalele beneficiaza de un simt al moralitatii care le permite sa faca diferenta intre bine si rau,
Oamenii de stiinta care au studiat compartamentul animalolor cred ca detin tot mai multe dovezi care arata ca specii foarte diferite, de la soareci la primate, sunt guvernate de un cod moral de comportament, similar modului in care functioneaza societatea umana.
Profesorul Marc Bekoff, un ecologist de la University of Colorado, Boulder, crede ca moralitatea este "adanc inradacinata" in creierele mamiferelor si furnizeaza acel "liant social" care permite unor animale deosebit de agresive si de competitive sa traiasca impreuna in grupuri sociale.
Concluziile sale vor oferi 'munitie' pentru grupurile de protectie a animalelor, care cer ca acestea sa fie tratate uman. O serie de experti sunt insa foarte sceptici in privinta concluziilor acestei cercetari.
Prof Bekoff crede ca moralitatea se dezvolta la animale pentru a reglementa comportamentul unor animale care traiesc in grupuri mari, precum lupii sau primatele.
El sustine ca astfel de reguli ajuta in prevenirea luptelor interne si incurajeaza cooperarea.
Studii neurologice recente au aratat, de asemenea, ca specii diferite, precum balenele sau rechinii, prezinta aceleasi structuri neuronale considerate responsabile pentru empatie in cazul oamenilor.
Alte cercetari au aratat ca unele animale pot da dovada de empatie si in cazul altor specii aflate in suferinta.
Prof Bekoff, care a scris lucrarea impreuna cu filosoful Jessica Pierce, explica: "Este vorba, spre exemplu, de cazul unor delfini care au ajutat oameni sa scape de rechini sau al unor elefanti care au ajutat antilopele sa fuga din tarcuri".
LUPII
Lupii traiesc in grupuri sociale unite, care sunt guvernate de reguli stricte. Daca un grup devine prea mare, membrii nu mai sunt capabili de legaturi stranse cu ceilalti si grupul se dezintegreaza. Dar lupii pot da dovada si de corectitudine.
In timpul jocului, masculii dominanti "se handicapeaza", luand rolul lupilor de rang inferior, aratand supunere si permitand sa fie muscati, dar nu foarte puternic.
Prof Bekoff sustine ca, fara un cod moral, acest tip de comportament nu ar fi posibil.
Daca un animal musca prea tare, el va adopta un comportament prin care "isi va cere scuze", inainte ca jocul sa se incheie.
ELEFANTII
Elefantii sunt animale deosebit de sociale. Cercetari efectuate de Iain Douglas Hamilton, de la departamentul de soologie al Universitatii Oxford, sugereaza ca elefantii cunosc compasiunea si ajuta membrii grupului care sunt raniti sau bolnavi.
Intr-un caz, femela dominanta s-a imbolnavit. In acel moment, o alta femela a ajutat-o sa se hraneasca si a stat langa ea pana a murit.
In 2003, a turma de 11 elefanti au eliberat antilopele inchise intr-un tarc din KwaZula-Natal, Africa de Sud, dupa ce femela dominanta a rupt portile.
Acesta este un exemplu rar de animale care arata empatie pentru membrii unei alte specii - trasatura care se credea ca este specifica doar oamenilor.
MAIMUTELE DIANA
Un experiment de laborator a antrenat maimutele Diana sa introduca un jeton intr-o fanta pentru a obtine hrana.
Un mascul care a invatat de mic mecanismul a decis sa ajute o femela batrana care s-a dovedit incapabila sa inteleaga despre ce e vorba.
De trei ori, masculul a ridicat jetonul scapat de femela si l-a introdus in fanta, permitandu-i astfel acesteia sa manance.
Actiunea nu a avut niciun beneficiu pentru mascul, ceea ce, crede prof Bekoff, dovedeste ca actiunile animalului erau guvernate de un simt moral intern.
ROZATOARELE
Experimentele au dovedit ca sobolanii refuza hrana daca stiu ca o astfel de actiune va genera durere unui alt sobolan. Intr-un test de laborator, sobolanilor li se dadea mancare si, in momentul in care incepeau sa se hraneasca, un alt grup de sobolani primea socuri electrice.
Sobolanii au preferat sa nu mai manance.
Alte cercetari au aratat ca un sobolan va ajuta un altul, cu care nu este ruda, sa obtina hrana daca in trecut a beneficiat si el de 'mila' altora. Pana la acest studiu, se credea ca reciprocitatea este specifica doar primatelor.
LILIECII
Liliecii vampir au nevoie de sange in fiecare noapte, dar se intampla de ca unii sa nu gaseasca o sursa de hrana. In acel moment, cei care au reusit sa se hraneasca isi impart hrana cu cei mai putin norocosi.
De cele mai multe ori, hrana este impartita cu lilieci care au facut acelasi lucru in trecut.
Prof Bekoff crede ca reciprocitatea este rezultatul unui simt de apartenenta care 'cimenteaza' relatiile sociale.
Profesorul Marc Bekoff, un ecologist de la University of Colorado, Boulder, crede ca moralitatea este "adanc inradacinata" in creierele mamiferelor si furnizeaza acel "liant social" care permite unor animale deosebit de agresive si de competitive sa traiasca impreuna in grupuri sociale.
Concluziile sale vor oferi 'munitie' pentru grupurile de protectie a animalelor, care cer ca acestea sa fie tratate uman. O serie de experti sunt insa foarte sceptici in privinta concluziilor acestei cercetari.
Prof Bekoff crede ca moralitatea se dezvolta la animale pentru a reglementa comportamentul unor animale care traiesc in grupuri mari, precum lupii sau primatele.
El sustine ca astfel de reguli ajuta in prevenirea luptelor interne si incurajeaza cooperarea.
Studii neurologice recente au aratat, de asemenea, ca specii diferite, precum balenele sau rechinii, prezinta aceleasi structuri neuronale considerate responsabile pentru empatie in cazul oamenilor.
Alte cercetari au aratat ca unele animale pot da dovada de empatie si in cazul altor specii aflate in suferinta.
Prof Bekoff, care a scris lucrarea impreuna cu filosoful Jessica Pierce, explica: "Este vorba, spre exemplu, de cazul unor delfini care au ajutat oameni sa scape de rechini sau al unor elefanti care au ajutat antilopele sa fuga din tarcuri".
LUPII
Lupii traiesc in grupuri sociale unite, care sunt guvernate de reguli stricte. Daca un grup devine prea mare, membrii nu mai sunt capabili de legaturi stranse cu ceilalti si grupul se dezintegreaza. Dar lupii pot da dovada si de corectitudine.
In timpul jocului, masculii dominanti "se handicapeaza", luand rolul lupilor de rang inferior, aratand supunere si permitand sa fie muscati, dar nu foarte puternic.
Prof Bekoff sustine ca, fara un cod moral, acest tip de comportament nu ar fi posibil.
Daca un animal musca prea tare, el va adopta un comportament prin care "isi va cere scuze", inainte ca jocul sa se incheie.
ELEFANTII
Elefantii sunt animale deosebit de sociale. Cercetari efectuate de Iain Douglas Hamilton, de la departamentul de soologie al Universitatii Oxford, sugereaza ca elefantii cunosc compasiunea si ajuta membrii grupului care sunt raniti sau bolnavi.
Intr-un caz, femela dominanta s-a imbolnavit. In acel moment, o alta femela a ajutat-o sa se hraneasca si a stat langa ea pana a murit.
In 2003, a turma de 11 elefanti au eliberat antilopele inchise intr-un tarc din KwaZula-Natal, Africa de Sud, dupa ce femela dominanta a rupt portile.
Acesta este un exemplu rar de animale care arata empatie pentru membrii unei alte specii - trasatura care se credea ca este specifica doar oamenilor.
MAIMUTELE DIANA
Un experiment de laborator a antrenat maimutele Diana sa introduca un jeton intr-o fanta pentru a obtine hrana.
Un mascul care a invatat de mic mecanismul a decis sa ajute o femela batrana care s-a dovedit incapabila sa inteleaga despre ce e vorba.
De trei ori, masculul a ridicat jetonul scapat de femela si l-a introdus in fanta, permitandu-i astfel acesteia sa manance.
Actiunea nu a avut niciun beneficiu pentru mascul, ceea ce, crede prof Bekoff, dovedeste ca actiunile animalului erau guvernate de un simt moral intern.
ROZATOARELE
Experimentele au dovedit ca sobolanii refuza hrana daca stiu ca o astfel de actiune va genera durere unui alt sobolan. Intr-un test de laborator, sobolanilor li se dadea mancare si, in momentul in care incepeau sa se hraneasca, un alt grup de sobolani primea socuri electrice.
Sobolanii au preferat sa nu mai manance.
Alte cercetari au aratat ca un sobolan va ajuta un altul, cu care nu este ruda, sa obtina hrana daca in trecut a beneficiat si el de 'mila' altora. Pana la acest studiu, se credea ca reciprocitatea este specifica doar primatelor.
LILIECII
Liliecii vampir au nevoie de sange in fiecare noapte, dar se intampla de ca unii sa nu gaseasca o sursa de hrana. In acel moment, cei care au reusit sa se hraneasca isi impart hrana cu cei mai putin norocosi.
De cele mai multe ori, hrana este impartita cu lilieci care au facut acelasi lucru in trecut.
Prof Bekoff crede ca reciprocitatea este rezultatul unui simt de apartenenta care 'cimenteaza' relatiile sociale.
Animalele nu fac nimic impotriva firii lor. Ele se ghideaza numai dupa simtire, nu si dupa ratiune. Pentru ca ratiunea este cea care altereaza firea omului.
RăspundețiȘtergereAdina