Un moment de rasfat...

Unii dintre noi mai aşteptăm zăpada... In amintirea ei căutăm tot felul de refugii cum ar de exemplu: pictarea conurilor de brad. 

 Aş vrea să dau un mesaj de speranţă, pentru tot sufletul de pretutindeni. Si negrăit de bucuros aş fi, dacă, aş ţinti cu adevarat în lumina din noi înşine.

M-am gandit să îmi întreb inima ... ce anume m-ar face fericit? Vă spun eu, lumina!!! 

"cuvintele Tale, candele picioarele mele sunt" ( psalmistul David). Lume vine din latinescul popular "lumen"... să eliminam  "n" şi rămane "lumea ca lumina"... ( pr. Dumitru Staniloae) 

Daca lumea e lumină atunci, cum putem vorbi de sfarşitul lumii, ar însemna să fie sfarşitul luminii ? " Asa a iubit Dumnezeu lumea, încat pe unicul sau Fiu l-a dat ca lumea să nu piara ci să aiba viata veşnică" .. şi iarăşi, zice: " Nu iubiti lumea "( sf apostol Pavel), în sensul de categorie a păcatului... şi  Mantuitorul zice " nu pentru lume ma rog" .

Atunci ce înseamna sfarşitul lumii? Sfarşitul răului, nu al lumii... Lumea privită ca Lumină nu moare!!!... Dumnezeu a rostit "să fie lumină" ( zilele creaţiei nu sunt zile solare...) Soarele apare abea în ziua a patra...  

Avem trei Lumi : lumina fizică,( în lumina asta vedem lucrurile fizice) lumina minţii ( înţelegem raţiunile existenţei, sensurile ei, în lumina minţii, vedem raţiunile şi sensurile din jur), lumina Cerească...( lumina divină, taborică... în lumina taborică, în lumina necreată comunicăm cu Dumnezeu.) - fără această lumină nu putem comunica cu Dumnezeu.
din gandirea parintelui Constantin Galeriu.

Asta e si tristeţea filosofiilor din apus vorba lui Dan C Mihailescu întros recent de la Athos,  " simt că în lumea asta noi ne întindem pe orizontal, dar acolo, in Athos,  eu care nu merg la biserică, am simţit că oamenii sunt preocupaţi de  dimeniunea verticală a fiinţei".

 Cineva care iubeste ceaiul, poate îndulci buzele unei lumi ne îndulcite...

O felie de porocală uscată poate decora atat de frumos un borcan de zahăr. Noi credem că viata asta trebuie să ne fie un etern borcan de zahăr pe care noi să îl decorăm cu plăcerile noastre... dar ştiu doar atat:  Dumnezeu nu se descoperă la suprafata ci în adancul fiintei .( un medic crestin)

Sunt două lumi în om... o lume a materiei, o lume  a ţăranei lui Adam şi o lume a lui Dumnezeu, a sularii divine... In om sunt două feluri de a muri şi două feluri de a învaia. Moartea începe în suflet, prin desprăţirea de Dumnezeu, dar murim nu prin ieşirea din existenţă, ci ca o " sfarseală care nu se sfarseste niciodată". Arvuna învierii crestinul o are aici... în visurile sale luminate... rugăcinea, postul, spovedania, împartăşania, arvuna învierii ne dau. "Adevăr spun vouă, cel ce ascultă de Mine are viată veşnică şi la judecată nu va veni ci a şi trecut de la moarte la viaţă" ( evenghelia dupa Ioan)  "Adevăr, adevăr spun vouă, vine vrema şi acum este , cand morţii vor învia"... Ce fel de înviere este asta.. a mortii sufleteşti... acum este!... Dar  este şi învierea ... cu speranţa şi credinţa noastră... tot acum!!! (din învătăturile parintelui Constantin Galeriu)

Lumea noastră trebuie să ne fie musai dulce... plină de zahăr, de aromă de portocale iar viaţa ca o farfurie plină de emoţii plăcute spre fericirea noastră... Dar ce ne facem că suntem 7 miliarde şi unii zic că am ajuns să cunsumam toate resursele şi cică e nasol... şi că ar fi perfect să rămanem ( sau să rămană) doar un miliard... Adică unul din sapte... Hai  să mergem pe stradă şi la întamplare  număram şapte  şi să lăsăm, doar unul... cum oare  vine alegerea asta?

 Tot ce putem face este să fim ca aceste afine congelate care se combină ff. fericite într-castron de zahăr... Iar voia noastră este de a căuta mereu o lume, ca un borcan de zahăr???

Si aşa stăm la macerat cateva ore, cateva zile, caţiva ani... sau o viaţă, dar fiecare zdrobire a bobiţei este in funcţie de mai marii acestei lumi... de ce vor distinşii ca să servească. Dar ştiu că, reţeta precizează că doua linguriţe de zahăr sunt suficiente pentru o cească de fructe de pădure.

Se pune o lingură de amestec de afine / de zahăr într-un pahar de şampanie şi se umple cu vin spumant ... Bulele de aer din vin  vor face ca afinele să  plutească  şi să distribuie zahărul in pahar . E o distracţie, un festiv, şi o nu-prea-dulce băutură!

Bucuraţi-vă! ( scuzaţi ironia)