Cucuteni - sarbatorile stravechi

Cerbul de la Cucuteni

Sarbatorile de iarna ocupa un loc cu totul deosebit in localitatile comunei Cucuteni. Ele incep la data de 24 decembrie cu Ajunul Craciunului, se continua cu Anul Nou si se incheie cu Boboteaza la data de 7 ianuarie.Cu prilejul Craciunului, copii merg cu colindul unde sunt asteptati de gazde, lasati sa colinde si apoi ospatati cu produse specifice acestei perioade (colacei, dulciuri, mere, nuci, etc).   

Cu prilejul sarbatorii Anului Nou, copii merg cu Plugusorul, Sorcova si cu vestitul alai CERBUL, obicei strabun si care a obtinut numeroase diplome si premii la diferite concursuri si festivaluri ale obiceiurilor de iarna, dovedind si prin acest obicei, trairea milenara a omului pe aceasta vatra, marcand totodata trecere dintre ani.

Zona Cucutenilor, leaganul civilizatiei anjunsa celebra in Europa, are o particularitate care o scoate din anonimat in ceea ce priveste traditiile Anului Nou. 

Desi lumea s-a schimbat, iar obiceiurile, asa cum le-au prins batranii, sunt cu an ce trece mai rare, Cerbul de la Cucuteni ramane o bucurie la fiecare inceput de an.

 

  
Nimeni nu stie cu precizie cat de vechi este obiceiul, nici macar batranii, insa el s-a pastrat neschimbat chiar si pe vremea comunistilor.

La inceputul lunii decembrie, fiecare flacau din ceata Cerbului isi confectioneaza singur doba sau toba din piele de animale. Legenda joscului spune ca sunetele infernale ale dobei si ale clopoteilor alunga spiritele rele. Costumele ursarilor respecta linia impusa de vechime, fara a strica frumusetea culorilor cucuteniene - cei 20 de ursari poarta pantaloni albastri cu dunga tricolora pe margine, camasa rosie, margele de toate culorile, oglinzi si ciucuri.

Personajul central al datinii este Cerbul, un animal considerat de oamenii locului magic. Cerbul moare si invie in timpul dansului-ritual, spre bucuria cetei de ursari, care slavesc izbanda vietii asupra mortii prin salturi viguroase si strigate de bucurie.

O descriere a comunei Cucuteni

Comuna Cucuteni este situata in partea de N V a judetului Iasi la o distanta de 55 Km fata de municipiul Iasi, la 8 Km de orasul Tg-Frumos.

Din punct de vedere istoric comuna prezinta o importanta deosebita prin aceea ca pe teritoriul acesteia se afla vestita civilizati "CULTURA CUCUTENI", semnalata pentru prima data in anul 1884 de catre folcloristul Teodor Burada, civilizatie care se intinde pe o suprafata de circa 300.000 km2 fiind una dintre cele mai raspandite civilizatii din lume cu o vechime de peste 5000 ani.

Cercetarile arheologice au contribuit la stabilirea modului de viata si locuire in achitatile de la Baiceni-Cucuteni. 

Despre satului Baiceni din comuna Cucuteni, face referire intr-un act scris de Petru Aron la 25.08.1454, fiind prima atestare documentara a acestei asezari si care presupune totodata ca avea o oarecare importanta economica, politica si administrativa.

In comuna Cucuteni sunt 4 biserici in 2 parohii si un Schit ce apartine Manastirii Secu din comuna Vanatori judetul Neamt. Doua biserici din acestea sunt munumente istorice - biserica din satul Baiceni construita in 1581 si cea din satul Cucuteni - Ctitoria lui Stefan cel Mare si Sfant. Inca din vremea lui Stefan cel Mare si Sfant pe raza comunei Cucuteni existau mari suprafete de vii, respectiv pe dealul HOLM si peste 500 ha paduri. In prezent mai sunt doar 130 ha vii si 290 ha paduri.

Pe raza comunei avem Satul Sacaresti, unde au trait si traiesc urmasii razesilor lui Stefan cel Mare, oameni harnici, inteligenti si buni patrioti, aici fiind nascut marele chimist Petru Poni.

La numai 8 km Nord de comuna se afla Dealul Catalina cu ruinele unei Cetati Geto-Dacice si totodata vestita podgorie viticola Cotnari. De altfel intreaga zona este o vatra de istorie si civilizatie cucuteniana.

In satul Baiceni existamai multe izvoare cu ape sulfuroase si unele carbogazoase despre care analizele realizate pentru prima data in anul 1884 de catre chimistul Petru Poni.

Pe raza comunei Cucuteni exista o movila in care deasemeni o constructie funerara in forma de palnie la baza careia s-a gasit scheletul unui mort, vase sparte ritual si unele pandative din ceramica in forma de frunza avand unele decoratii pe ele si aurite.Tot in interiorul acestui mormant s-au descoperit alte 2 morminte secundare deasemeni cu vase sparte ritual si unele margele rotunde avand grupari de puncte de culoare albastra facand parte dintr-o anumita simbolistica a vremii respective.

Din punct de vedere geografic si peisagistic, Comuna Cucuteni putem spune ca este binecuvantata de Dumnezeu existand atat dealuri, iazuri si helesteie, faneata si pasune, iar satul Baiceni care este mai jos cu 110 m fata de platou are o temperatura mai blanda, iar in spre vest vegheaza un brau stancos culminand cu Dealul Cetatuia, loc pe care s-a descoperit „vestita asezare neolitica Cucuteni”.

In satul Baiceni exista mai multe izvoare cu ape sulfuroase si unele carbogazoase despre care analizele realizate pentru prima data in anul 1884 de catre chimistul Petru Poni care a realizat aceste analize si la izvoarele cu ape minerale din localitatea Tazlau, spune ca unele din apele acestor izvoare prin imbunatatire cu CO2 poate fi folosita ca apa de masa tip Borsec si Biborteni.

Asa cum am aratat mai sus pe raza comunei Cucuteni exista o movila in care deasemeni o constructie funerara in forma de palnie la baza careia s-a gasit scheletul unui mort, vase sparte ritual si unele pandative din ceramica in forma de frunza avand unele decoratii pe ele si aurite.

Tot in interiorul acestui mormant s-au descoperit alte 2 morminte secundare deasemeni cu vase sparte ritual si unele margele rotunde avand grupari de puncte de culoare albastra facand parte dintr-o anumita simbolistica a vremii respective.

Luand in consideratie cele scrise de marile istoric grec Herodot care spunea despre traci „fiecare tinea in casatorie mai multe sotii iar cand unul din ei murea intre rudele apropiate ale mortului se dadeau mari intreceri si osteneala sa afla pe care din sotii a iubit-o mai mult cel decedat.Femeia socotita vrednica de aceasta cinste era injunghiata de ruda cea mai apropiata dupa care trupul acesteia era ingropat alaturi de barbatul ei.Celelalte femei socot o mare nenorocire aceasta caci aduce astfel o mare ocara". Asa se fac inmormantarile tracilor. "Herodot,  vol V- VIII al istoriei"

 In aceste conditii nu exista nici o indoiala ca este un mormant princiar iar potrivit ritualului mai sus amintit cele 2 morminte secundare apartin la doua din sotiile pe care le avea - probabil o exceptie pentru regii geto-daci de a primi aceasta cinste doua dintre sotii.

    Consideram ca acest mormant apartine celui ce "guverna" Cetatea geto-dacica de pe Catalina Cotnari, intrucat in apropierea mormantului s-a gasit si un tezaur din aur constand intr-un costum de parada si aranjamentul calului impodobit cu diferite aplice din aur. Principalele piese se afla la Muzeul National de Istorie din Bucuresti.

Pe raza comunei sunt multe livezi in care domina visinii si ciresii, acestia regasindu-se si in centrul comunei pe de o parte si cealalta a soselei principale, cat pe aleile ce duc la Muzeul Arheologic mai sus prezentat.

Incepand din anul 2002 cu sprijinul la inceput al Asociatiei AXart, iar mai apoi si in prezent prin colaborare cu Asociatia ARS Continua realizam anual o tabara de creatie - sculptura in lemn - iar in ultimii trei ani concomitent si o tabara de ceramica cu sprijinul unor artisti in domeniu si la care participa si un numar de cca 40 copii in principal din comuna care invata tainele prelucrarii ceramicii bucurandu-se de o participare si o apreciere unanima.

Si cele doua Biserici monument istoric cat si Schitul Baiceni atrag sute de turisti iar toate acestea dau comunei nota de a fi un important loc turistic si de agrement.

Toate acestea fac ca aceasta asezare sa fie vizitata anual de multi turisti din tara si din afara.